Inscripția în slavonă de pe Tetraevanghelul răscumpărat de la tătari și donat Mănăstirii Golia de ctitorul ei:
„Acest Tetraevangheliar a fost prădat de păgânii tătari, nu se știe din ce loc a fost mai înainte și cine la făcut. Și la răscumpărat robul lui Dumnezeu dumnealui Ioan Golăi, marele logofăt și a dat pentru el 1200 de aspri. Și era stricat și la dres și la înfrumusețat și la dat la biserica lui Dumnezeu în târgul Ieșilor la margine, unde este hramul Înălțării Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, pentru sufletul său, și al împreună trăitoarei sale, Anna, și al copiilor lor și al părinților lor și pentru sufletul aceluia care mai înainte la făcut și s-a străduit. În anul 7083 (1575) martie 9”.
Pisania scrisă în limba slavonă deasupra ușii de intrare dinspre privdvor în pronaos:
„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, iată eu, robul Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos, Io Vasilie voievod, am zidit această sfântă mănăstire, unde este hramul Înălțării. Și nefiind săvârșită de mine, cu ajutorul lui Dumnezeu, Io Ștefan voievod, fiul lui Vasili voievod, am săvârșit-o, la anul 7169 (1660) mai 23”.
Miron Costin în Letopisețul Țării Moldovei despre Golia:
„Și într-acești ani au zidit Vasilie vodă și lăudate mănăstiri și aice în orașul Ieșilor, întâi sub numele a Trei Sfinți învățători a Bisericii, ce să dzice Trieh Svetitelei, mai pe urmă mănăstirea, a doua mănăstire, a Golăi, cu făptură, cum se vede, peste mănăstirile aici în țară mai iscsită. Golăe îi dzice pre numele unui boeriu, anume golăi, carele într-acela loc avutu făcută o bisericuce de piatră”.
Inscripția de pe filactera pictată pe jilțul doamnei Ecaterina Cercheza:
„Deznădăjduind de un ajutor al medicilor, mi-am pus toată nădejdea în tine și m-ai mântuit de boala cea lungă, tu care ești o speranță sigură și zid al mântuirii. De aceea te slăvesc cu imnuri de mulțumire și proclam tuturor minunea făptuită. Cu dor nemărginit și cu multă plăcere, îți strigă această roabă a ta Ecaterina”.
Monahul grec Chesarie Dapontes face în 1768 o scurtă descriere Goliei:
„Golia în Moldova este o mare mănăstire, înăuntru în cetate, zidire a lui Vasile vodă, mare minune și podoaba orașului Iași, precum e Sărindar podoaba Bucureștiului, e închinată mănăstirii Vatoped și este, cum se zice, bogată și plină de odoare”.
Pisania pictată la 1838 în limba greacă deasupra ușii de intrare în pronaos:
„S-a ridicat din temelie și s-a isprăvit acest sfânt și preacinstit templu a slăvitei Înălțări a Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a preacuratei lui Maici, Stăpâna noastră, de Dumnezeu născătoare și pururea fecioară Maria, cu cheltuiala și ajutorul preacuviosului principe și stăpân a toată Moldovlahia, domnitorul Ioan Vasili voievod și a fiului său, Ștefan voievod, pentru mântuirea lor sufletească și spre veșnica lor pomenire și a părinților lor, fiind arhiereu preosfințitul mitropolit a toată Moldova, Chir Varlaam, în anul de la facerea lumii 7168; iar de la întrupare 1660, prin mâna lui Matei a lui Ioan”.
Inscripția de pe Turnul Goliei:
„Această veche clopotniță, în urma focurilor și cutremurilor întâmplate, crăpând, amenința a se surpa. Chibzuitu-s-a deci, a se mai ușura, dându-se jos partea înălțată de Meletie, egumenul monastirei, pe la anul 1855, și păstrându-se numai partea zidită din vechime, restauratu-s-a așa cum se vede în al 34-lea an al domniei M. Sale, Regelui Carol I și în al 25-lea al păstoririi P. S. S. Mitropolitului Moldovei și Sucevei D. D. Iosif Naniescu, fiind arhitect Nicolae Gabrielescu, în anul mântuirei 1900, luna maiu, zile 10”.
